Pictograma site-ului Rețeaua online ortodoxă

Teoria evoluției - Darwin

Tema este foarte amplă și complexă. Răspunsul la teoria (ipoteza mai corectă) a evoluției este un răspuns științific înainte de a fi un răspuns teologic, deoarece ipoteza evoluției se bazează pe un set de ipoteze care încearcă să lege mai multe fapte științifice pentru a desena o singură imagine care are nu a fost niciodată dovedit sau rezistă științific.

În primul rând, trebuie făcută o distincție între fapt și ipoteză în teoria sau teoriile evoluției. Adevărul este că fiecare specie vie a suferit o dezvoltare și s-a schimbat de-a lungul vârstelor în cadrul aceleiași specii (de exemplu, actualul cal și strămoșii săi). Ipoteza sau ipotezele sunt grupul de speculații filozofice care au încercat să explice modul în care au apărut sau s-au dezvoltat speciile de-a lungul istoriei. Această metodă este nucleul ipotezei evoluției. Multe dintre aceste ipoteze explică apariția omului (care este ceea ce ne preocupă aici în acest articol) ca fiind o coincidență ca urmare a evoluției speciilor inferioare (cum ar fi maimuțele, de exemplu). Aceste ipoteze sunt eretice în opinia Bisericii pentru că îl înlocuiesc pe Creator cu un set de circumstanțe iraționale care nu au niciun scop. Să privim problema mai profund.

Teoria evoluției biologice este legată de omul de știință englez Charles Darwin (1809-1882), dar există o încercare anterioară a savantului francez Lamarck (1744-1829). Darwin a folosit și dezvoltat unele dintre ideile lui Lamarck.

بحسب لامارك إن الأنواع الأكثر تعقيداً وتطوراً من الأحياء قد تطورت من أنواع أبسط بصيرورة (process) بطيئة تدريجية . خضعت هذه الصيرورة لمؤثرات بيئية (المناخ، درجات الحرارة، الموقع الجغرافي). هذه الظروف قادت الحيوانات إلى أداء أعمال جديدة صارت عادات جديدة لديها مما أدى بالنهاية إلى تغيّر في شكل الأعضاء الجسدية وبنيتها. بحسب لامارك حدثت هذه التبدلات بحسب قانون الاستعمال وعدم الاستعمال . فكل عضو يتقوى و ينمو و يتطور بالاستعمال، بينما يضعف ويضمر ويختفي بعدم الاستعمال . هذه التبدلات في شكل الأعضاء وبنيتها انتقلت بالوراثة عبر الأجيال ،مما أدى إلى ظهور أنواع جديدة “تطورت” من أنواع كانت موجودة سلفاً.

Există multe critici științifice la adresa ipotezei lui Lamarck. Legea folosirii sau nu a acesteia nu este nici științifică, nici exactă. Ochiul (sau creierul) unui adult nu crește cu o utilizare excesivă. Modificările care apar în organe (în celulele somatice, nu în celulele sexuale) nu se transmit prin ereditate. Copiii fierar nu se nasc cu mușchi musculari ca tatăl lor, de exemplu.

Darwin a acceptat ipoteza lui Lamarck și a adăugat două principii pentru a explica cum a avut loc evoluția. Potrivit lui Darwin, noi tipuri de viețuitoare apar pe Pământ ca rezultat al forțelor pur mecanice care nu necesită intervenția creativă a lui Dumnezeu pentru a le produce. Omul însuși apare pe scena vieții ca urmare a acestor forțe. Darwin vorbește despre transformarea soiurilor în specii. Speciile sunt grupuri de organisme care se încadrează în clasificarea speciilor și ai căror membri sunt membri ai aceleiași specii. Cum s-au transformat speciile în specii conform lui Darwin? Acest lucru s-a întâmplat după două principii:

  1. Luptă pentru supraviețuire
  2. Selecția naturală

Aceste două principii sunt adăugarea lui Darwin la ipoteza lui Lamarck.

هاتان الفكرتان باعتراف داروين نفسه هما افتراضيتان وليستا ملاحظتين علميتين . يقول : “أما فيم، إذا كان الآمر صحيحاً أم ل، فإنا نستطيع الحكم فقه برؤية إلى أي مدى تتوافق الفرضية مع الظاهرة العامة للطبيعة وإلى أي مدى تشرحها”.

Deoarece schimbările care apar în biologie sunt foarte lente și pe perioade lungi de timp, nu există nicio dovadă științifică experimentală a acestora.

يقول داروين ء مثل لامارك، إن التغيرات المفيدة تنتقل بالوراثة . وعبر تراكم التغيرات تظهر أنواع جديدة بالنهاية : “إن الفروق الصغيرة المميزة للضروب ضمن النوع نفسه تميل إلى الازدياد باطراد حتى تساوي أكبر فروق بين الأنواع من الجنس نفسه “.

O motivație importantă pentru ipoteza lui Darwin este că presupunerea că speciile superioare apar din partea inferioară ajută la clasificarea viețuitoarelor.

Există câteva critici științifice foarte importante la adresa ipotezei lui Darwin:

Ipoteza lui Darwin este ipotetică și nu științifică Pe baza observației științifice și obiective, nicio ființă umană nu a asistat la apariția unui nou tip de organism, iar Darwin însuși a recunoscut acest lucru. Adică, presupunerea că un tip de biologie a evoluat dintr-un alt tip nu poate fi dovedită prin observație experimentală obiectivă. Presupunerea lui Darwin este un fel de biofilozofie, nu știință pozitivă.

Nimeni nu a putut dovedi că speciile provin din soiuri. Observația arată că soiurile sunt întotdeauna legalizate în limitele unei singure specii căreia îi aparțin. Soiurile nu sunt fixe, ci mai degrabă tind să revină la forma lor originală după câteva generații.

يؤكد داروين !ن “الصراع من أجل البقاء” هو عامل موجود في كل مكان بين الأحياء. إنما يوجد عامل آخر هو “المعونة المتبادلة” بين الأحياء وهو عامل يعاكس الصراع من أجل البقاء وقد أهملت فرضية التطور هذا العامل بشكل مقصود.

الاصطفاء الطبيعي عرضة لنقد علمي شديد. فهو فكرة اعتباطية تستثني فكرة وجود ذهن مخطط خلاق، وتستثني وجود خطة أو غاية في صيرورة التطور. فالاصطفاء الطبيعي يعني اصطفاء ميكانيكياً لأنه يعني أن الضروب تشأ عفوياً بدون غاية أو فكر أو تخطيط . أرسطو وأفلاطون وسقراط رفضوا فلسفياً فكرة وجود قوى اعتباطية آلية صرفة غير عقلانية تسيّر العالم وتتحكم به و”تطوره “.

لا يعطي داروين تفسيراً كافياً عن كيفية نشوء الاختلافات . يقول إنها تشأ عفوياً أي، بالصدفة البحتة . صموئيل بتلر( 1835-1902 ) نقد داروين علي المستوى البيولوجي والاجتماعي والديني وقال : “إن عملية الاصطفاء الطبيعي قد تساعدنا بصورة حتمية على فهم أية إشكال نجت، إنما لم يمكنها أن تخبرنا قط كيف وجدت هذه الأشكال “. ويتساءل بتلر ما الذي أحدث هذه التغيرات التي عمل عليها الاصطفاء الطبيعي؟

Ipoteza evoluției presupune existența unei singure origini pentru specii datorită asemănării de formă dintre acestea (oameni și gorile, de exemplu). Această presupunere este pură fantezie și nu are nicio bază științifică. Pentru că asemănarea aparentă este o dovadă a unității Creatorului, nu a creaturii. Omul de știință Agassiz (profesor de istorie naturală la Universitatea Harvard) indică faptul că a găsit fosile de pești superiori datând din epoci geologice mai vechi. Nu există dovezi științifice pentru coborârea directă a unei forme ulterioare de la o specie anterioară în succesiunea geologică a animalelor. Istoria naturală indică imposibilitatea atribuirii speciilor unui număr mai mic de ramuri cu evoluție inferioară.

Una dintre cele mai importante critici la adresa ipotezei lui Darwin este că aceasta nu explică existența rațiunii la oameni. Gândirea abstractă, conștiința, calitățile morale ale omului și dorința lui pentru absolut nu sunt explicate prin evoluția biologică. Ipoteza lui Darwin încearcă să explice apariția corpului uman, nu a minții sale. Nu există nicio modalitate de a explica mintea în om decât prin referire la Mintea Creatorului, adică la Dumnezeu. Mulți oameni de știință, istorici și filozofi au respins ipoteza evoluției lui Darwin din acest punct de vedere (inclusiv, de exemplu, R.Wallace, E.Sinnott h, J.Fiske, ei consideră că omul ca ființă superioară este mai de acord cu). faptele decât ipoteza evoluţiei lui Darwin însăşi.

فرضيتا لامارك وداروين لا تنتميان إلى العلم بل إلى التأمل الفلسفي الحر. وهما ليستا نتيجة ملاحظة علمية بل تستعملان بعض الحقائق العلمية و تهمل حقائق أخرى وتفترض افتراضاً “حقائق” تخيلية . لا يوجد برهان علمي واحد علي تطور ضرب من الضروب في النوع الواحد نفسه إلى نوع آخر تام . أيضاً إن تطور الأنواع يفترض وجود أنواع وسط أو متوسطة بين الأسلاف والأحفاد من الأنواع . إنما كل محاولات إيجاد أنواع متوسطة.

A eșuat și nu a existat nicio creatură care să fie intermediară între maimuțe și oameni, de exemplu. Toate încercările de a interpreta un anumit craniu s-au descoperit ca fiind craniul speciilor intermediare dispărute dintre maimuță și om. Nu a reușit, deoarece mai târziu a devenit clar că craniul în cauză era fie un craniu uman, fie un craniu de maimuță, și nu un craniu de tip intermediar între cele două. (27).

Părinții Bisericii cred că omul este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și de aceea este unic între restul ființelor în creația sa, în natura sa, în persoana sa, în viața sa, în chemarea sa și în destinul său. .
Părinții cred că omul a fost creat direct de Dumnezeu și nu prin evoluție dintr-o altă specie inferioară lui (28).

Diferențele dintre om și alte creaturi sunt diferențe în ceea ce privește calitatea, nu în ceea ce privește cantitatea. Aparenta asemanare dintre om si restul creaturilor este doar o asemanare cu trupul si nu cu sufletul, constiinta si persoana. Această asemănare este o dovadă a unității Creatorului, nu a unității originii creaturilor. Dacă corpul uman ar fi diferit ca natură și materiile sale prime de corpurile animalelor, această diferență ar fi o sursă de uimire și admirație pentru Creator. Dar dacă corpul uman, așa cum este acum, a fost făcut din aceleași materiale primare din care sunt făcute corpurile animalelor, atunci această aparentă similitudine este o sursă de uimire și uimire mult mai mare, deoarece este o dovadă decisivă că marele dezacord observat. dintre oameni și animale nu se datorează dezacordului fizic dintre ei (pentru că nu există), ci mai degrabă unei dispute care se produce la un alt nivel, care este cel spiritual și cel personal.

Pe de altă parte, Părinții Bisericii nu au respins ideea existenței unor schimbări în cadrul unui tip de ființă vie. Aceste modificări au contribuit la dezvoltarea acestui tip, fiecare în cadrul tipului său, fără a se schimba de la un tip la altul (29).

تخضع هذه التبدلات إلى خطة خلاّقة عاقلة تهدف إلى تأمين بيئة أفضل لعيش الإنسان . هكذا تؤمن الكنيسة بأن الله يعمل في التاريخ حتى الآن بعناية إلهية . حاول مؤيدو نظرية التطور أن يستبدلوا بها سوية مع الله قوى غاشمة عمياء من الاصطفاء الطبيعي والصدفة المحضة . القديس ديونييوس الاريوباغي يقول إن “الأشكال” أو “الأفكار” التي يسميها “نماذج” الأشياء موجودة ني ذهن الله ويحسبها خلق الله الأشياء. الفكرة نفسها تظهر فيما بعد لدى ،القديس مكسيموس المعترف (القرن السابع )والقديس سمعان اللاهوتي الحديث (القرن الحادي عشر) والقديس غريغوريوس بالاماس (القرنا لرابع عشر) والقديس مرقس الأفسسي (القرن الخامس عشر) والقديس نيقوديموس الآثوسي (القرن الثامن عشر).

El spune Sfântul Nicodim : “إن الأشكال المتمايزة الموروثة في الخلائق هي مفاعيل وصور الأشكال النموذجية غير المخلوقة التي هي في الله” . القديس نيكتاريوس (1846-1920 ) يقول : “يجب أن نكون محققين عميقين وفاحصين حريصين . . .إن التساؤل الوحيد الجانب عن الجسد{الذي تراه فرضية التطور} يمكن آن يؤدي إلى استنتاجات غير كاملة وخاطئة تمام، تختلف قليلاً عن الملاحظة السطحية . فلكي يعرف الإنسان، يجب أن يفحص في العمق لا على السطح . يجب آن نصل إلى معرفة قواه الروحية، حياته الروحية، طريقته في الحياة، علاقاته مع الكون ومع خالقه . يجب أن نفحص هدف ظهوره ني العالم ومصيره . بهذه الطريقة نستطيع أن نعرفه بحسب مرتبته، بهذه الطريقة يمكننا أن نضع إيضاحات عنه . أولئك الذين قد فعلوا هذا العمل بدقة يصرحون بأن الإنسان كائن عاقل ذو مصير عظيم على الأرض، وأنه ذو نفس سماوية، وأنه ينتمي إلى الأرض من جهة جسده “. وينتقد القديس نيكتاريوس عمل لامارك المشروح في الطبعة الفرنسية من كتاب لامارك “الفلسفة الحيوانية” الصادر بجزأين . يقول : “إن الجزأين من عمل الفلسفة الحيوانية يقصدان تماماً أن يؤيدا نظرية التطور المهينة المتعلقة بالإنسان . فالجزء الأول يسعى إلى البرهان على أن العضوية البشرية قل تطورت من عضوية القرد كنتيجة للظروف بالصدفة . والجزء الثاني يسعى إلى البرهان على أن الخصائص المميزة للعقل البشري هي لا شيء سوى امتداد لقوة تمتلكها الحيوانات أيض، و تختلف عنها بالدرجة فقط . وبأسس ضعيفة وسيئة، يدعي لامارك البرهان على أنه في الأزمنة المبكرة قد أنتجت الطبيعة بالتطور الرائع نوعاً ما من نوع آخر أبكر. إنه يسعى إلى تأسيس سلسلة تدريجية ذات صلات وصل متتابعة (غر متزامنة ) حتى تنتج النهاية النوع البشري عبر تحول هو على عكس الحقيقة، وليس أقل عجباً من التحولات التي يقرأها المرء في الأساطير” . ويقول القديس نيكتاريوس عن فرضية داروين “لقد تخيلت النظريات الداروينية أنها قد وصلت إلى حل المسألة الأنثروبولوجية بقبول نمط من التطور. هذه النظريات، غير المؤسسة على أسس صحيحة، جعلت (المسألة الأنثروبولوجية) أكثر غموضاً بدلاً من حل المشكلة . لأنها تنكر قيمة الحقيقة المعلنة ء وترى، الإنسان أنه يتمي إلى النوع نفسه مثل الحيوانات غير العاقلة ء ناكرة أصله الروحي وعازية إليه أصلاً وضيعاً جداً. إن لفشلها سبباً رئيسياً هو نفى أصله السامي وطبيعته الروحية التي هي بالكلية غريبة عن المادة وعن العالم المادي. بشكل عام، بدون قبول الحقيقة المعلنة سيبقى الإنسان مشكلة غير محلولة . إن قبولها هو الأساس الثابت والأمين الذي، عليه يجب أن يبني لمخل سائل عن الإنسان ذاته . من هنا يجب أن يبدأ لكي يعل بصورة صحيحة الجوانب المتنوعة للمسألة، وأن يتعلم الحقيقة بواسطة العلم الحقيقي”.

باختصار: فرضية التطور تحاول شرح كيف “ظهرت الأنواع بافتراض أن الأنواع الأدنى والأبسط قد “طورت” إلى أنواع أعلى وأعقد. لا يوجد برهان علمي أبداً علي هذا وإنما ينتمي هذا الافتراض إلى التأمل الفلسفي الصرف . لم تستطع فرضية التطوران تشرح كيف ظهر العقل والضمير والأخلاق في الإنسان، ولا كيف ظهرت الاختلافات بين الأنواع التي عليها عمل مبدأ الاصطفاء الطبيعي. أيضاً لا يوجد أي، دليل علمي على وجود أنواع وسيطة بين الأنواع الأبسط والأنواع الأعقد، ولا على تحول أي نوع إلى نوع آخر (30).

Citat din: Carte: M-ai întrebat și ți-am răspuns
Capitolul unu: Întrebări de viață-social-etice
س: 30 – بقلم الدكتور عدنان طرابلسي


(27) The Institute For Byzantine And Modern Greek Studies , p.55. Constantine Cavarnos: “Biological Evolutionism”

(28) Există multe dovezi patristice pentru această idee. Vezi Cartea Genezei și comentariul ei de către sfinți: Efrem Sirul, Atanasie cel Mare, Grigore Teologul, Vasile cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan Gură de Aur și Ioan Damaschin.

(29) راجع القديس باسيليوس الكبير “الأيام الستة” حيث يشرح فيه بداية سفر التكوين وأصل العالم و خلقه.

(30) Cea mai importantă carte modernă despre opinia teologică ortodoxă despre evoluție și studiul Genezei este următoarea carte a regretatului părinte Serafim Rose:

  1. Fr.Seraphim Rose: Creation and Early Man>:St.Herman of Alaska Brotherhood, 2000.
  2. راجع أيضاً : اسبيرو جبور : “قرد أم إنسان”
Ieși din versiunea mobilă