Viață veselă cerească!
Deși cartea pe care Sfântul Ioan Casian a consemnat-o pentru noi în rezistența sa față de păcatul melancoliei este mică, desemnarea unei cărți monahale care atacă melancolia ca fiind unul dintre păcatele cardinale, ca să spunem așa, are propriul ei sens în gândirea creștină timpurie. .
În discuția noastră despre această carte în capitolul despre scrierile Sfântului Ioan Casian, am văzut că creștinismul este o invitație de a ne bucura de bucuria cerească, nu de întuneric de moarte. Sfântul Ioan Casian ne-a avertizat împotriva acestui păcat amar, subliniind că cauza lui nu este greșelile celor din jurul nostru, ci mai degrabă goliciunea inimii interioare. Hristosul nostru a venit cerându-ne lacrimi de pocăință, tristețe constructivă, pline de speranță, deschizând ochii sufletului către porțile raiului ca să se bucure și poporul ceresc să se bucure cu el.
Poate că unul dintre cele mai periculoase păcate în care cad mulți oameni în epoca modernă este disperarea, mintea mică și pierderea scopului, care împinge sufletul într-o stare de depresie care distruge ființa interioară a unei persoane și îi distruge speranța în Domnul. .
Sfântul Casian și alți bărbați occidentali care au venit în Egipt au rămas uimiți și au văzut prerii transformate în paradis plin de bucurie. El a exprimat acest lucru spunând că, atunci când a trecut din Alexandria în sudul îndepărtat al Egiptului, a auzit zgomotul de urale venind din mănăstiri, chilii și peșteri, până când s-a întrebat: Acești îngeri care au coborât pe pământ sau oameni care s-au înălțat la cer sunt oare aceștia îngeri care au coborât pe pământ. ?!
A fost atras Sfântul Ioan Gură de Aur la روح الفرح الذي عمّ الرهبنة، قال في إحدى عظاته على إنجيل القديس متى: [“هلموا إلى برية مصر لتروها أفضل من كل فردوس! ريوات الطغمات الملائكية في شكل بشري… لقد تهدم طغيان الشيطان وأشرق ملكوت المسيح ببهائه!…السماء بكل خوارسها ليست في بهاء برية مصر الممتلئة من قلالي النساك![1]]
تحتاج مفاهيمنا إلى مراجعة، فالحديث المستمر عن الخطية يُحطم الرجاء، لكن الكنيسة الأولى مع دعوتها المستمرة للتوبة ركزت أنظارها على الصليب، لتردد مع داود التائب: “ردّ لي بهجة خلاصك!”
În această carte Sfântul Casian consemnează pentru noi.
1. Depresia este dușmanul sufletului, precum moliile care strică hainele și gărgărițele care strică lemnele (Capitolul 3).
2. Adesea cădem în acest păcat ca urmare a sentimentelor noastre de eșec și neglijare și a incapacității noastre de a crește spiritual (Capitole 4,6-8).
3. În spatele depresiei se află golul sufletului, nu greșelile altora pe care încercăm să le explicăm (Capitolul 5).
4. Este potrivit să facem distincția între tristețea excesivă care devorează sufletul și tristețea spirituală care umple sufletul de pace interioară (Capitolele 10-12).
5. Contemplarea gloriei eterne pregătită pentru noi și bucuria divină anticipată sunt medicamentul sufletului pentru recuperarea din depresie (Capitolul 13).
Părintele Tadros Yacoub Malti
Capitol unul
A cincea noastră luptă este îndreptată împotriva spiritului depresiei și a daunelor pe care le provoacă sufletului
În a cincea noastră luptă, trebuie să ne împotrivim atacurilor fatale ale depresiei: căci dacă aceste atacuri, prin atacuri sporadice, nesăbuite și schimbări aleatorii, neașteptate, au avut ocazia să ne domine gândirea, să ne împiedice constant de la orice distragere înțeleaptă în contemplarea divină. , ar distruge și ar demoraliza complet mintea care coboară dintr-o stare de puritate deplină. Prin urmare, îi este imposibil să-și practice rugăciunile așa cum era obișnuit cu bucuria inimii, sau să beneficieze de mângâierea pe care o aduce citirea Sfintei Scripturi, sau să-i trateze pe frați cu calm și bunătate, mai degrabă, îl face violent și neliniștit în îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de muncă și de închinare, atâta timp cât toate sfaturile bune sunt împlinite în zadar, iar integritatea inimii s-a spulberat până când vor ajunge în pragul nebuniei și a prostiei , iar disperarea preia ca răsplată. ea are.
Capitolul II
În îngrijirea necesară vindecării depresiei
De ce ar trebui noi, dacă suntem serioși să ducem la bun sfârșit lupta juridică cu lupta noastră spirituală, să căutăm să tratăm și această boală, cu nicio grijă... Asta pentru că كما أن “العث يفسد الثياب، والسوس يفسد الخشب، هكذا فإن الاكتئاب يفسد قلب الإنسان” (أم 0:25″الترجمة السبعينية”)… Astfel, cu o abundență de deplină claritate și precizie a sensului, Duhul Sfânt a exprimat violența acestei căderi periculoase și profund dăunătoare.
Capitolul III
Cu ce se compară un suflet care cade pradă crizelor de depresie?
كما أن الثوب الذي يفسده العث لا يعود ذا قيمة تجارية أو ذا نفع على الإطلاق، وكذلك الحال مع الخشب الذي يفسده السوس لا يعود صالحاً للاستعمال حتى في بناء عادي، بل يلزم أن يصبح طعاماً للنار، كذلك أيضاً النفس التي تقع فريسة لنوبات الاكتئاب الملحة المهلكة، تصبح غير أهل لذلك الثوب الكهنوتي الذي هو وفقاً لنبوة داود البار، طيب الروح القدس النازل من السماء، أولاً على لحية هارون، ثم على هُدب ثوبه، كما جاء بالمزمور: “مثل الطيب على الرأس النازل على اللحية، لحية هارون النازل إلى طرف ثوبه” (مزمور 133: 2).
كذلك لا يمكن أن يكون لنا نصيب في تشييد أو تجميل ذلك الهيكل الروحي الذي وضع القديس بولس أساساته، كبناء حكيم قائلاً: “أنتم هيكل الله وروح الله يسكن فيكم” (1كو 16:3، 1كو 19:6). وما هي الألواح الخشبية التي لهذا إلا كما تقول العروس في نشيد الأناشيد: “جوائز بيتنا أرز وروافدنا سرو” (نشيد 16:1)، وهكذا فان هذه الأنواع المنتقاة من الخشب لهيكل الله ذات رائحة ذكية وغير معرضة لأن تتآكل أو تبلى من طول الزمن أو نخر السوس.
al patrulea capitol
De unde vine depresia? Și în ce fel?
Uneori devine clar că este rezultatul unei căderi de la mânia anterioară sau al unei dorințe pentru un câștig care nu a fost atins, atunci când o persoană constată că nu a putut să-și atingă speranța de a realiza acele lucruri pe care le-a vizat și planificat.
Iar alteori, fără vreun motiv aparent pentru a ne ademeni în această încercare, o mare depresie coboară brusc asupra noastră, prin ispita dușmanului rău intenționat, încât nu putem primi, cu o politețe corespunzătoare, vizitele celor mai apropiați. noi și cei mai dragi nouă, atât de mult încât considerăm că orice subiect de conversație pe care îl abordează a căzut deplasat și deplasat! De asemenea, nu putem răspunde politicos din cauza amărăciunii care stăpânește fiecare colț al inimii noastre.
Capitolul V
Necazurile cad asupra noastră nu din cauza greșelilor altora, ci din cauza greșelilor noastre
حيث ثبت في وضوح أن أوجاع الاضطرابات لا تحدث فينا دائماً عن طريق أخطاء الآخرين، إنما عن طريق أخطائنا، لأننا اختزنا في أنفسنا بواعث التعدي، وبذور السقطات، التي ما يكاد رذاذ من التجربة يبلل نفوسنا، حتى تبرز فوراً في نبت وثمر. [حول هذا الموضوع ألقى القديس يوحنا الذهبي الفم عظة، سجلت بعنوان “
Nimeni nu poate face rău unei persoane decât dacă acea persoană se rănește pe sine“… (الشبكة)]
Capitolul șase
Nimeni nu este întristat de o cădere bruscă, ci distrus de o serie lungă de neglijență.
Nimeni nu este condus în păcat de vina altei persoane, dacă nu are în inimă depozitat combustibilul răului. De asemenea, nu ar trebui să ne imaginăm că un bărbat va fi ispitit dintr-o dată când se uită la o femeie și va cădea în abisul. pofta rușinoasă, căci realitatea este că ocazia de a o vedea a atras la suprafață simptomele bolii, care era ascunsă și ascunsă în adâncul lui.
Capitolul VII
Nu ar trebui să renunțăm la a avea de a face cu frații noștri în căutarea perfecțiunii, dar este bine să cultivăm mereu virtutea răbdării și toleranței.
Astfel, Dumnezeu, Creatorul tuturor lucrurilor, pentru că Îi pasă mai presus de toate de perfecțiunea și bunătatea lucrării Sale și pentru că rădăcinile și cauzele eșecurilor noastre nu au nimic de-a face cu ceilalți așa cum sunt în sufletele noastre, ne dă porunca să nu renunțăm la contactul cu frații noștri și să nu ne ferim de cei cărora credem că i-am greșit, sau ne-au greșit nouă, mai degrabă, trebuie să-i împăcăm și să le liniștim sufletul. Să știm că perfecțiunea inimii nu este atinsă de o persoană prin a sta departe de oameni și izolându-i atât de mult, cât se realizează prin virtutea rezistenței și a răbdării, care dacă aderăm cu adevărat, ne vor oferi mijloacele pentru pace chiar și cu cei care urăsc pacea.. Prin urmare, dacă nu o reușim, nu vom deveni întotdeauna nici o potrivire pentru cei care sunt perfecți și cei care sunt mai buni decât noi Acest lucru se datorează faptului că dorința de a ne distanța de cei cu care avem legături de afecțiune nu durează mult. atâta timp cât trăim printre oameni, prin urmare, nu vom obține evadarea completă și mântuirea, mai degrabă, trebuie să schimbăm cauzele depresiei care, din această cauză, ne-am despărțit de primii noștri prieteni.
Capitolul opt
Dacă ne comportăm bine, ne va fi mai ușor să ajungem la înțelegere cu toți oamenii
لزم علينا أن نسعى جاهدين لإصلاح أخطائنا ومعالجة سلوكنا، فإذا ما وُفّقنا في ذلك توفرت لنا أسباب السلام دون أدنى شك، ليس مع البشر فحسب، بل وحتى مع الحيوانات والوحوش، مصدقين ما جاء في سفر أيوب المطوَّب: “لأن وحوش البرية تسالمك” (أى :5-23). لأننا لن نخشى أية ضروب للإثارة تأتى إلينا من الخارج، ولا أية فرصة للسقوط تزعجنا، مادامت لا تلج أو تغرس داخل نفوسنا: لأن “سلامة جزيلة لمحبي شريعتك وليس لهم معثرة” (مز 165:119).
Capitolul nouă
Un alt tip de depresie care duce la disperarea mântuirii
Există și un tip de depresie odioasă, care nu generează în sufletul vinovat hotărârea de a curăța viața de rău sau de a corecta greșeli, ci mai degrabă o hrănește cu disperare care duce la distrugere, așa cum s-a întâmplat cu Cain, care nu a regretat și nu s-a pocăit. după ce și-a ucis fratele și cu Iuda Iscarioteanul, după trădarea sa, nu l-a împins să abandoneze răul, ci l-a determinat să se spânzureze.
Capitolul zece
Singurul lucru bun pentru noi este tristețea
علينا أن نعلم أن الحزن يفيدنا في حالة واحدة فقط، حين نذعن له إما في الندم علي الخطيئة، أو يدفعنا للتعطش نحو الرغبة في الكمال، أو التأمل في متعة العطف الإلهي، وعن هذا يقول الرسول المطوَّب: “لأن الحزن الذي بحسب مشيئة الله ينشئ لخلاص بلا ندامة، وأما حزن العالم فينشئ موتاً” (2كو :7-10).
Capitolul unsprezece
Cum deosebim casa tristeții benefice, care este conform voinței lui Dumnezeu, și tristețea distructivă pe care o inspiră Satana?
الاكتئاب أو الحزن الذي “ينشئ توبة لخلاص بلا ندامة” يجعل الإنسان مطيعاً، مهذباً، متواضعاً، عطوفاً، لطيفاً، طويل الأناة، ذلك لأنه نابع من محبة الله. وهو ينبعث دون ملل أو كلل، من رغبة في الكمال، ممتداً إلى كل أسى جسدي أو حزن روحي، بطريقة أو بأخرى، إذ يبتهج ويتغذى على رجاء لنفعه الخاص، يحتفظ بلطف معاملته وطول أناته، ذلك لأن في ذاتها كل ثمار الروح القدس، التي قدم الرسول نفسه قائمة بها: “وأما ثمر الروح فهو محبة، فرح، سلام، طول أناة، لطف، صلاح، إيمان، وداعة، تعفف” (غل 5:22-23).
În ceea ce privește celălalt tip de tristețe, este violentă, îngustă la minte, crudă, plină de ură, întristare inutilă și disperare mortală. Prin urmare, distruge persoana de care este atașată și o împiedică de la o tristețe sănătoasă, sănătoasă. pentru că este nerezonabil și îl privează de energie. Nu numai că împiedică roadele dorite ale rugăciunii sale, dar în plus, el distruge de fapt toate roadele Duhului Sfânt pe care le-am enumerat și pe care primul tip de tristețe știe să le producă.
Capitolul doisprezece
În afară de acea tristețe sănătoasă care apare în trei moduri, orice tristețe sau depresie care duce la un rău ar trebui să fie rezistată.
أجل، فإنه فيما عدا الحزن الذي يُقبل لأجل توبة الخلاص، سعياً وراء الكمال، أو إيثاراً للحياة القادمة، لا مناص من مقاومة كل حزن واكتئاب يتعلق بهذا العالم، ومادام كذلك “مؤدياً إلى الموت” فلابد من استئصاله من قلوبنا كروح الزنى والطمع والغضب.
Capitolul treisprezece
Mijloace prin care putem smulge rădăcinile depresiei din inimile noastre
Atunci trebuie să putem îndepărta din inimile noastre această tendință excesivă dăunătoare, astfel încât prin contemplarea spirituală să putem Să ne ținem mintea mereu ocupată cu speranța pentru viitor și făcând promisiuni Bucuria divină anticipată. Prin acest mijloc, este posibil pentru noi să beneficiem de toate tipurile de această depresie, fie că este ceea ce simțim din cauza incapacității de a câștiga, fie pierderea a ceva, fie ofensați, fie din cauza emoției nesăbuite care opresc mintea. .
În primul rând, genul care ne umple de disperare muritoare și apoi ne bucurăm că pătrundem spiritual în profunzimile lucrurilor veșnice și viitoare și continuă să ne abținem de la instabilitate succesul și prosperitatea, mai degrabă, privim fiecare situație cu atenție.
Traducere: Călugărul Vasile Sirul (fost).
[1] În Mat. Hom 8:6. PG 58:87.